ȘOIMII "obligați" să câștige miercuri pentru a juca finala regională (Sud-Est) a Cupei României.

 Ieri seară s-a disputat meciul adversarelor noastre din faza regională a Cupei României. Cele două formații fac parte ca și noi din grupa 1, Regiunea 7 (Sud-Est). Victoria Gugești - Victoria Traian ,scor 10-2 (4-0).

De asemenea, conform noului regulament, la finalul partidei ,indiferent de scor, au fost executate lovituri de la 11 metri, un criteriu de departajare la finalul grupei, în caz de egalitate. Aici ,însă s-au impus cei de la Victoria Traian, cu scorul de 4-2.

  

Prima partidă a grupei ,așa cum știm, s-a jucat în deplasare ,miercuri, 6 iulie, între Victoria Traian și Axiopolis Cernavodă, meci încheiat cu un scor fluviu: 0-12 în favoarea noastră, avându-i ca marcatori pe Carabela (3), Petrescu (2), Sabageanu (2), Dumitrescu (2), Moise (1), Apostolache (1) și Alecu (1). De menționat că, puteam pleca cu 4 puncte, dar n-am reușit să învingem și la loviturile de la 11 metri,unde am pierdut cu (4-3).

Miercuri, 13 iulie, se va juca partida dintre Axiopolis Cernavodă (3pct.) și Victoria Gugești (3pct.), practic, un MECI DECISIV, unde echipa învingătoare va merge pe data de 16 iulie, să joace finala regională cu echipa învingătoare din grupa a 2-a a Regiunii 7, și anume Unirea Braniștea (Galați), care a jucat deja cele două partide, având maximul de puncte. Dacă vom ajunge să câștigăm și pe 16 iulie, efectiv vom primi trofeul Cupei României pentru Regiunea 7 (Sud-Est)  și ne vom califica în turul doi al Cupei.

Până atunci, sunteți așteptați cu mic, cu mare să susțineți echipa locală, miercuri seară, pe 13 iulie, începând cu orele 18:00, pe noul stadion IDEAL din Cernavodă.  Vino și tu la sărbătoarea celui mai iubit sport din lume! Forza Șoimii !!!

Apusuri superbe la Cernavodă ...

 Când vine vorba de apus, îmi satisfac nevoia de contemplare într-un colț al cartierului Încălzire. De aici se vede cerul spectaculos, imaginile au întotdeauna ingredientul magic al impactului și asupra privitorilor. Poți încadra în același loc Podul Sf. Maria, Podul Anghel Saligny, o parte a orașului, toate învăluite într-un apus superb...

A fost odată: Fabrica de şuruburi şi produse metalice Cernavodă

   Avântul economic de la sfârşitul secolului al XIX-lea a determinat o creştere a importului de piese metalice necesare în stabilimentele industriale ca şi în construcţiile aferente. Pentru a suplini această nevoie, un grup de industriaşi din străinătate au avut iniţiativa înfiinţării unei fabrici de şuruburi, buloane şi nituri, la Cernavoda. Bazele acestei societăţi colective (şi în comandită simplă) au fost puse de Perre Japy, Albert Viellard (ambii francezi) şi Alfred Herzog (elveţian). Contractul a fost încheiat la 29 februarie 1908, iar fabrica a început să funcţioneze la 14 iulie 1908, lucrând pe baza materiilor prime aduse iniţial din străinătate, apoi din ţară, pe calea apei dar şi pe calea ferată. Între anii 1914 şi 1916 a lucrat pentru armata română, fiind apoi distrusă în bună parte, în timpul campaniei militare a Puterilor Centrale şi ocupaţiei ce a durat până în anul 1918. A fost refăcută prin propriile mijloace în anii următori, reîncepând producţia la 1 septembrie 1922 .

Imagine din 1910

O situaţie din anul 1933 estima valoarea investiţiilor făcute la suma de 6.774.394 lei, iar capitalul social la valoarea de 50 de milioane. La acea dată fabrica avea un motor Diesel de 240 H.P. şi un altul Diesel Weber, de 40 H.P. şi introdusese maşini automate pentru realizarea şuruburilor. Din acelaşi document aflăm că s-au produs în anul 1933 şuruburi, buloane, nituri şi piuliţe în cantitate de 411.162 kg, s-au vândut 504.933 kg în valoare de 12.247.630 lei.

În ceea ce priveşte structura capitalului investit, au avut loc unele modificări, cea mai importantă fiind legată de decesul lui Alfred Herzog (survenit la Azuga în 3 iulie 1944), în urma căruia moştenitoarea sa a primit cota investită de acesta, afacerea fiind continuată de ceilalţi doi şi urmaşii lor. Mai adăugăm doar că Alfred Herzog devenise cetăţean român în anul 1934.

                                             Imagine din 1913

Al doilea război mondial a adus oraşul Cernavoda din nou în raza de acţiune a bombardierelor inamice, astfel că atacul survenit în august 1941 a distrus o parte din locuinţele personalului de la fabrică. Desigur, fabrica a trecut din nou la producţia pentru război, funcţionând neîntrerupt. Din documente aflăm că în decembrie 1943 efectivul de lucrători al fabricii era de 170 persoane, dintre care 151 erau români, 16 minoritari iar 3 erau cetăţeni străini. În vara anului 1944 fabrica lucra cu 157 de salariaţi, din care 4 erau concentraţi; programul de lucru era de 8 ore şi nu se făcuseră concedieri, cu toate că materiile prime se obţineau cu greutate.

Continuarea războiului pe frontul de vest a impus aplicarea aceluiaşi regim în continuare, astfel că fabrica era atenţionată de organele administrative să nu înceteze sau să nu reducă producţia, gesturile respective fiind considerate ca acţiuni de sabotaj. Raportul trimis de directorul fabricii explica limpede problemele cu care se confruntau în realizarea producţiei, la începutul lunii octombrie a anului 1944. Prima constatare, reducerea volumului de vânzări, se datora pierderii debuşeurilor şi stării generale a economiei a activităţii diminuate a comercianţilor, astfel că nu se mai puteau acoperi cheltuielile de fabricaţie.

                                          Imagine din 1926

Greutăţile în aprovizionare se explicau, la rândul lor, prin lipsa de numerar suficient (din partea fabricii) dar şi prin insuficienţa vagoanelor disponibile pentru uzinele „Titan, Nădrag, Călan” din Câmpia Turzii, care nu puteau astfel furniza fierul ce fusese comandat încă din anul anterior. În ciuda intervenţiilor repetate făcute pe lângă Comisia de coordonare a transporturilor pe C.F.R., nu se putuse debloca această situaţie. Concluzia directorului era simplă: „vrem să credem că la mijloc nu e lipsă de bunăvoinţă, rezultatul pentru noi e însă acelaşi: nu avem fier şi nu avem ce da lucrătorilor de lucru; aceştia îşi pierd timpul neocupaţi prin atelier, însă trebuiesc plătiţi şi ajutaţi cu lemne, alimente etc.”.

                               Fabrica de șuruburi ”9 mai” 1948

În baza legii 119 din 11 iunie 1948 această fabrică a fost naţionalizată, iar din 17 septembrie 1948 a funcţionat sub numele de „Întreprinderile 9 Mai”. Cu ocazia lucrărilor legate de construcţia canalului Dunăre – Marea Neagră, începute în anul 1949 şi abandonate în vara anului 1953, fabrica de şuruburi a fost mutată de la Cernavoda, pe un alt amplasament, în apropiere de comuna Saligny, pe traseul căii ferate spre Constanţa.

Perioada de ”după Revoluție” și până în prezent, o cunoașteți cu toții...                                                      

Destinul industrial al orașului Cernavodă: Rafinăria de la Cernavodă

La 15 martie 1900, primarul urbei Cernavoda, în baza hotărârii consiliului comunal din 19 septembrie 1899, vindea o suprafaţă de cinci hectare din terenul oraşului, către C.  Langeveld; cu doar o zi înainte vânduse lui Paul Rothenberg o altă suprafaţă necesară fabricii de ciment, astfel că vedem aici determinarea edililor de atunci ai oraşului, în a sprijini dezvoltarea sa industrială. Pe acest teren, Langeveld, Schram & Dittmer aveau să construiască fabrica de petrol „Helios”, care a reprezentat începutul industriei petroliere la Cernavoda.

Era o perioada efervescentă în industria petrolieră de la noi şi societăţile evoluau rapid, iar speculatorii acţionau şi ei pe acest teren propice. Acţiunile fimei amintite mai sus (Fabrica „Helios”) sunt achiziţionate de societatea „Moera Enim”, care la acea vreme exploata petrolul din Indiile Olandeze, împreună cu terenurile de la Băicoi – Ţintea. Se înfiinţa astfel Societatea de petrol Cernavoda, cu sediul la Amsterdam şi un capital vărsat de un milion de florini, care a început imediat să fie susţinută la bursele din străinătate, în special din Olanda, firma căpătând o mare credibilitate, iar acţiunile ei ajungând după prima reclamă făcută, la 150 fr.

În anul 1901 a fost construită practic o nouă rafinărie, investiţie de peste un milion de lei, dar care nu a început să funcţioneze nici în anul următor, atât din cauza preţurilor mari ale petrolului brut, cât şi a situaţiei sale nefavorabile. Se avea în vedere folosirea sa la capacitatea maximă în momentul în care conducta de petrol din zona Prahovei avea să ajungă la Marea Neagră, via Cernavoda. În curând însă societatea „Cernavoda” a intrat în lichidare, ca urmare şi a pierderilor suferite în Indiile Olandeze, astfel că patrimoniul său de la Cernavoda a fost pus în vânzare.

Istoria continuă însă şi din presă aflăm că „Firma Hagianof & Câmpeanu a cumpărat în ianuarie 1903, „de la fosta societate olandeză «Cernavoda», frumoasa rafinărie de petrol numită „Helios”, pe care o construise în orăşelul Cernavoda”. Desigur că dincolo de poziţia geografică favorabilă a acestei instalaţii, a contat şi preţul său mic; se estima că fima olandeză cheltuise 1.250.000 lei la Cernavoda, iar cumpărătorii au obţinut rafinăria pentru doar 250.000 lei. La conducerea fabricii este numit inginerul Balbaren.

În primăvara anului 1903 rafinăria de la Cernavoda începe să funcţioneze, iniţial cu instalaţia de distilare, lucrându-se concomitent la punerea în funcţiune a aparatelor de rafinaj pentru petrol şi benzină, precum şi a instalaţiei pentru fabricarea uleiurilor minerale. Aceeaşi publicaţie de specialitate aprecia că atunci „când toate aceste instalaţii vor fi gata şi vor funcţiona, fabrica va putea produce cele mai fine derivate de petrol şi ea va ocupa un loc de onoare între puţinele instalaţiuni de acest fel, cu care industria noastră se poate mândri”. Petrolul era adus din exploatările de la Poiana (lângă Câmpina), ale aceleeaşi societăţi, în trenuri speciale de câte 20 de vagoane (cazane), distanţa fiind parcursă în cca 20 de ore. Produsele obţinute s-au expediat iniţial la Constanţa; între timp societatea construia însă un ponton, pe malul Dunării, în dreptul fabricii, la care vapoarele – tankuri să poată încărca producţia destinată Germaniei. O prezentare a fabricii aşa cum fusese contruită de dr. Goldstern, reţinea în primul rând faptul că fiind aşezată pe coasta unui deal, folosea scurgerile naturale în mare parte din operaţiuni. 

Instalaţia era compusă din trei baterii de distilare; cazanele cu vapori erau construite în Olanda şi erau prevăzute cu bolţi din cărămidă refractară din Germania. Bateria de uleiuri minerale era sistem „Nobel” şi era dotată cu un supra-încălzitor deosebit. Tot aici se construiseră 6 rezervoare mari cu o capacitate de 9,5 milioane litri şi 33 rezervoare mici ce însumau 3,8 milioane litri. 

Primul război a afectat şi oraşul Cernavoda, acesta fiind în zonă de război, iar rafinăria a avut de suferit şi ea pagube.Rafinăria de la Cernavodă a fost capturată cu un stoc de 48 tone ulei de motor, 78 tone motorină, 375 tone benzină, 170 tone țiței brut și 174 tone petrol (lampant). Totalul diverselor produse de acest tip inventariate de Administrația Germană de Etapă la nivelul înregii zone cucerite din Dobrogea, s-a ridicat astfel la 232.000 tone. Rafinăria este preluată de societatea „Alpha”, devenind rafinăria „Traian”, iar prin fuziunea acelei societăţi cu societatea „Colombia”, în anul 1920, intră în proprietatea acesteia, pentru care de fapt lucrase şi în perioada anterioară.Un specialist în domeniu, profesorul Emil Severin aprecia perspectivele exporturilor de petrol din acest punct. Pe lângă conducta de petrol lampant, se avea în vedere instalarea uneia pentru benzină, cu un debit de 250 vag./zi, spre Constanţa, dar cu o derivaţie a acesteia la Cernavoda, precum şi prin „înfiinţarea unei staţiuni de depozitare, aceste produse ar putea lua calea Dunării şi prin acest punct spre a satisface astfel desfacerile produselor de mari cerinţe pentru centrul Europei”. 

Despre rafinăria de la Cernavoda a socităţii Colombia, presa franceză scria ca a prelucrat 92.414 tone în anul 1927, faţă de 95.930 tone în anul 1926.Rafinăria de la Cernavoda a soc. Colombia era principala clientă a conductei nr.3 de produse negre, de la Giurgiu. Din păcate însă, imediat după ce societatea „Colombia” a fuzionat în anul 1929 cu societatea „Aquila Franco-Română”, rafinăria de la Cernavoda este oprită, iar prof. Severin îşi exprima în anul 1931 speranţa că această rafinărie, pe care o estima la o capacitate de 182.500 tone, urma să fie repusă în funcţiune curând. Condiţiile existente atunci pe piaţa petrolului, nu au permis însă aceasta.  (extras din lucrarea ”Destinul industrial al orașului Cernavodă” scrisă de Dr. în istorie Constantin CHERAMIDOGLU).

Destinul industrial al orașului Cernavodă: Fabrica de ciment.

Proiectul ridicării unei fabrici de ciment la Cernavoda a fost  iniţiat la Anvers (Societatea Anonimă de Ciment din Europa Orientală „Portland Artificial” din Anvers), după ce se construise marele pod peste Dunăre, ce asigura acum legătura directă pe calea ferată cu toate destinaţiile. În acelaşi timp s-a avut în vedere situaţia sa favorabilă de port la Dunăre, apropiat şi de portul maritim de la Constanţa. Materiile prime absolut necesare, calcarul şi argila, se găseau din abundenţă chiar în raza oraşului Cernavoda, pe amplasamentul ales pentru construcţia fabricii. La acea vreme combustibilul folosit era cărbunele, ce putea fi adus pe calea apei din Serbia, Turcia sau Anglia. Gara oraşului era la câteva sute de metri de fabrică, astfel că producţia obţinută putea să fie transportată atât pe calea Dunării cât şi pe calea ferată, portul Constanţa fiind la doar 65 de km.

                                                                             1911

Iniţial fabrica a fost dotată cu trei cuptoare duble verticale sistem Diestsch, având o capacitate de producţia anuală de 12–15.000 tone ciment. Se aplica procedeul de fabricaţie uscat.Conjunctura economică nu a fost favorabilă în primii ani (se traversa o criză economică, ce afecta proiectele de noi construcţii), astfel că în anul 1902 s-au vândut doar 3.060 tone de ciment, iar în 1905 abia 6.124 tone; aceasta reprezenta 25%, respectiv 50% din capacitatea de producţie existentă la acea dată. În anul 1907 se mai instalează alte două cuptoare duble, acesta fiind şi anul în care se reuşeşte ca desfacerea (11.958 tone) să acopere producţia.

În anul 1909 fabrica primeşte un motor rotativ de la firma A.G.K (apoi MIAG) din Braunschweig; era al doilea din România, după cel de la Comarnic, iar capacitatea fabricii din Cernavoda ajungea acum la 40.000 tone ciment anual. Menţinerea cuptoarelor verticale în funcţiune, a dus la adoptarea în continuare a procedeului uscat de prepararea a materiilor prime. Al doilea cuptor rotativ este instalat in anul 1912, iar al treilea în anul 1928.

                                                                               1911               

Dupa anul 1912 s-a renunţat la procedeul uscat şi s-a trecut la cel umed. Conform documentelor din arhiva fabricii, „diferenţa esenţială între procedeul uscat şi procedeul umed constă în faptul că primul necesită uscarea materiilor prime înainte de măcinare: făina brută rezultând din măcinare este introdusă în stare uscată; la metoda umedă, materile brute sunt transformate în timpul măcinării, într-o pastă lichidă cu cca 35–40% apă şi introdusă astfel în cuptor”.Cât despre avantajele acestui procedeu, aflăm din aceeaşi sursă, că „procedeul umed permite obţinerea unui amestec mai omogen al materiilor prime, de unde poate rezulta mai uşor fabricaţia unui ciment de bună calitate, dar pe de altă parte, necesită o cantitate suplimentară de combustibil, pentru evaporarea apei din pasta brută”.

Deschizând o nouă carieră la sud de podul de la Cernavoda, lucrătorii fabricii de ciment de acolo au descoperit o excavaţie mai veche, urme ale unei exploatări vechi şi chiar o statuie. Chemaţi la faţa locului, specialişti conduşi de Gr. Florescu au identificat o veche carieră romană, de calcar, prima pe care arheologii noştri au putut sa o cerceteze în amănunţime. 

                                                                                1911

În anul 1916 Cernavoda a fost ocupată de forţele inamice, iar fabrica de ciment a suferit din toate punctele de vedere. Conducerea şi personalul, refugiaţi în Moldova, au continuat să se ocupe de afacerile rămase în suspensie, încercând să apere interesele lor. De la fabrica din Cernavoda s-au ridicat mari cantităţi de materiale, iar o bună parte din instalaţiile şi utilajele de aici au fost mutate de ocupanţi la fabrica societăţii „Granitoid” din Bulgaria. Prin eforturi mari, susţinute şi de diplomaţia belgiană, conducători fabricii au reuşit să recupereze o mare parte din utilajele ridicate de autorităţile de ocupaţie a Dobrogei şi au repus destul de repede în funcţiune fabrica din Cernavoda. 

                 Cuptoarele rotative ale fabricii în 1921

Astfel, în anul 1920 fabrica a produs la 15% din capacitate, apoi în anul 1922, 76%, pentru ca în anul 1927 să ajungă chiar la 90%, adică 36.000 de tone de ciment vândute.

                                                                               1915

Actul constitutiv şi statutele Societăţii Anonime de Ciment din Europa Orientală „Portland Artificial” din Anvers, fuseseră autentificate de notarul Emile Lefebvre din Anvers şi după vizarea prealabilă de ministerul român de Externe, au fost transcrise şi în registrele Tribunalului Constanţa. Prin Decretul Regal nr.3598 din 10 octombrie 1900, societatea respectivă obţinuse autorizaţia „de a înfiinţa la noi în ţară o sucursală cu sediul secundar la Cernavoda, sub reprezentanţa D-lui Gerard Joseph Humbert Duqué”.

Terenul pe care s-au construit instalaţiile fabricii de ciment a fost achiziţionat încă de la 25 octombrie 1899, de Paul Rothenberg, de la Primăria oraşului Cernavoda, cu obligaţia de „a construi pe el o fabrică de ciment cu toate dependinţele necesare, în termenul de cel mult trei ani de la data actului de faţă”. Pe lângă aceste 2,3 hectare în anii următori s-au mai cumpărat atât de la primărie, cât şi de la particulari, alte suprafeţe învecinate, ce au asigurat amplasarea tuturor instalaţiilor necesare bunei funcţionari a fabricii.

Fiind o industrie de mare importanţă pentru economia României, această societate a beneficiat de dispoziţiile legii pentru încurajarea industriei naţionale din 13 februarie 1912, fiind astfel scutită de vamă pentru maşinile şi accesoriile respective importate, beneficiind de reducere la transportul pe căile ferate interne şi facilităţi importante la impozitare. Aceste avantaje au fost acordate pe o perioadă întinsă, de la 1 aprilie 1912 la 1 aprilie 1942, cu condiţia ca fabrica respectivă să menţină o proporţie anumită de personal românesc. 

                                                                              1922

În anul 1934, la 20 iulie, în sediul fabricii din Cernavoda a avut loc o festivitate în care directorul Raymond Flamand şi nouă din lucrătorii fabricii (unii deja pensionari atunci), au primit decoraţia „Meritul industrial şi comercial”, pentru activitatea neîntreruptă de 25 de ani în acea întreprindere. Era o încununare a unei activităţi destul de îndelungate şi poate că nimeni nu se gândea pe atunci că fabrica era aproape de jumătatea existenţei sale.

Tot în ceea ce priveşte personalul utilizat în fabrică, aflăm din documente că în anul 1929 erau 225 de salariaţi, dintre care 206 adulţi (şase femei), iar 13 minori între 14 şi 18 ani. La schimbul de noapte erau folosiţi, în funcţie de necesitate, între 35 şi 45 de adulţi. La aceeaşi dată personalul specializat din fabrică însuma 102 români şi 14 străini; muncitorii necalificaţii erau în număr de 109, aproape toţi români.

                  1937 Cuptoarele rotative ale fabricii de ciment

În vara anul 1935 societatea a înregistrat două mărci de fabrică: prima consta „dintr-o etichetă rotundă cu cuvintele «CIMENT SUPERIOR SUPERPOD», având la mijloc podul Regele Carol  I susţinut de Hercule, iar dedesubt cuvântul Cernavoda”; cea de a doua marcă avea tot „o etichetă rotundă cu cuvintele «CIMENT PORTLAND POD», având la mijloc podul Regele Carol I şi o instalaţiune de fabricarea cimentului iar dedesubt cuvântul Cernavoda”.

                                                                               1940

Perioada 1941–1945 a fost mai grea, fabrica lucrând în condiţii de razboi, cu accesul la materiile prime şi piesele de schimb restricţionat, cu o piaţă de desfacere diminuată şi preţuri controlate. La aceasta s-au adăugat daunele cauzate prin distrugeri parţiale de instalaţii industriale, în urma retragerii trupelor germane, estimate în iulie 1945 la suma de 7.722.962 lei. Au urmat desigur, livrările de materiale şi lucrările de atelier executate pentru armata sovietică; apoi lipsa de vagoane necesare pentru expedierea cimentului depozitat în silozuri şi lipsa păcurii necesare la cuptoare, au dus la oprirea frecventă a producţiei, în cursul anului 194522.Cele de mai sus se reflectă şi în datele privind producţia totală a fabricii; astfel în anul 1939 s-au produs 91.706 tone ciment; în 1941 producţia s-a diminuat la 35.580 tone, iar în 1945 la doar 24.236 tone. 

                                                                                  1946

Începerea refacerii economice a dus la o producţie crescută în anul 1948, când s-au realizat 84.889 tone de ciment.Din punct de vedere juridic, fabrica făcea parte dintr-o societate anonimă pe acţiuni, toţi acţionarii fiind din Belgia. Capitalul social însuma 25 milioane franci elveţieni. Sediul de exploatare de la Cernavoda era evaluat la sfârşitul anului 1944, la suma de 500 milioane lei. Cifra de afaceri a întreprinderii fusese în anul 1944 de 208.451.880 lei, pentru care s-a plătit un impozit de 35.233.496 lei.

Prin legea din 11 iunie 1948 fabrica a fost naţionalizată şi a primit numele de Fabrica de ciment „Ideal” Cernavoda. La momentul naţionalizării, fabrica lucra cu 432 de salariaţi, având o capacitate maximă de producţie anuală de 62.095 tone ciment portland şi 4.447 tone ciment superior. Dotarea fabricii cuprindea un concasor titan, două mori de pastă, trei mori de ciment şi două cuptoare rotative; puterea era asigurată de 5 motoare de 2950 H.P.

Un document administrativ din anul 1949 aprecia că „fabrica de ciment IDEAL dă cel mai bun ciment din ţară şi o producţie în 24 de ore de circa 30 vagoane”. 

                  Grup de lucrători de la Fabrica de Ciment Cernavoda 1974, printre care se află și tatăl meu (al 4-lea în rândul de sus - de la stânga la dreapta)

Fabrica a continuat să funcţioneze până la sfârşitul anilor ’70 ai secolului trecut, când lucrările la noul canal Dunăre – Marea Neagră au impus eliberarea terenului ocupat de fabrică, desfiinţarea carierelor din apropiere. Activitatea sa a fost preluată de fabrica similară de la Medgidia, mai nouă şi mai mare la acea dată. (extras din lucrarea ”Destinul industrial al orașului Cernavodă” scrisă de Dr. în istorie Constantin CHERAMIDOGLU).

P.S.: In 1938, Nicolae Bogdan (viitor director) s-a angajat la fabrica de ciment, ca muncitor necalificat. Dupa ce și-a terminat studiile, la sfârșitul razboiului, s-a intors la munca in cariere, de data aceasta ca inginer. Numai că i-a fost dat sa vadă cu ochii lui cum fabrica rămâne fără exploatări. Din spusele dânsului,prima carieră a trebuit inchisă după ce s-a stabilit ca dinamitarile din Cariera Ovidiu afecteaza structura de rezistenta a celebrei constructii a lui Anghel Saligny. Urmatoarea exploatare care nu a mai putut produce calcar, materie prima pentru cuptorul cu clincher din care prin ardere se obtine cimentul, a fost Cariera Saligny. Lucrarile au inceput prin indepartarea stratului de leos, nivelul de calcar fiind bine ascuns in pamant. Dar si de data aceasta fabrica s-a vazut nevoita sa-si abandoneze munca. In peretii calcarosi ai exploatarii a fost instalata ecluza de la Cernavoda, pentru a avea o rezistenta cat mai buna. Ultima cariera a fabricii a fost "Ilie Barza". In 1979, lucrarile au fost oprite si aici. Pe terenul carierei au inceput testele pentru stabilirea coeficientului de elasticitate a camerelor reactoarelor in caz de cutremur. "Am cedat 32 de hectare de teren peste care a fost ridicata Centrala Nuclearelectrica", conchide fostul director. Fabrica de ciment a disparut din lipsa de sursa de materie prima. Directorul intreprinderii "Ideal", cum se numea ea pe atunci, Nicolae Bogdan, a fost cooptat in echipa de pe noul santier responsabil cu protectia muncii. Asta vreme de cinci ani, pana cand a iesit la pensie cu tot cu amintirile lui despre fabrica in care a muncit aproape toata viata si de unde si-a castigat painea chiar si tatal sau.

Liga 3 e în stand-by până la stabilirea unui nou protocol medical.

 

Dacă pentru noul sezon de Liga 2 majoritatea cluburilor participante au aprobat varianta inedită propusă de Federația Română de Fotbal în această perioadă în care pandemia COVID-19 influențează inclusiv desfășurarea competițiilor sportive, pentru Liga 3 calculele sunt și mai complicate. Fiindcă nivelul bugetelor echipelor este unul și mai mic, iar respectarea protocolului medical actual ar aduce cheltuieli foarte mari, imposibil de îndeplinit, forul condus de Răzvan Burleanu nu se grăbește să ia o decizie în privința sistemului în care se va desfășura ediția 2020/2021 a celui de-al treilea eșalon. În noul sezon al Ligii 3 ar trebuie să ia start și mai multe echipe (90 față de 80) decât au luat în ediția ”înghețată” după doar 16 etape dintr-un total de 30.

Până la a stabili o variantă de desfășurare a noii ediții a Ligii 3 în condițiile pandemiei, FRF vrea mai întâi să obțină din partea ministerelor Sănătății, respectiv Tineretului și Sportului un protocol medical mai accesibil, inclusiv pentru cluburile care activează la nivelul eșaloanelor inferioare, care în acest moment nu-și permit testări din 14 în 14 zile.

Nu se fac planuri până când FRF nu obține din partea statului un protocol medical accesibil și pentru cluburile din Liga 3

Astfel, startul noului sezon la data de 29 august, așa cum fusese stabilit inițial, este imposibil, mai ales că și începutul Ligii a 2-a a fost devansat pentru primul weekend din luna septembrie. Florin Spînu, președintele ACSO Filiași, respectiv unul dintre cei doi membri reprezentanți ai Ligii 3 în Comitetul Executiv al FRF, cere măsuri de relaxare a protocolului medical, fiindcă ”sportul nu este locul acolo unde se infectează cei mai mulți” cu COVID-19.

”Nu are cum să înceapă la 29 august, dacă la Liga a 2-a e trecut pentru 5 septembrie. Voi purta discuții cu colegii mei membri afiliați, pentru că situația în care suntem acum, cu protocolul care trebuie respectat, cu siguranță nu putem să-l îndeplinim. Federația Română de Fotbal, prin conducerea ei, este în discuții, a depus către Guvern, către Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului și Sportului, să se găsească diverse facilități pentru a putea a putea, și fotbalul mic, de la Liga a 3-a și copii și juniori, să înceapă competițiile. Pentru că altfel nu putem începe. Deci nu avem bani pentru a putea face aceste teste din 14 în 14 zile. Te duce undeva la 20.000 de lei pe lună.

De asta cere și autorităților, statului, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății să ia în calcul că sportul nu este locul acolo unde se infectează cei mai mulți. Sportul înseamnă sănătate. Moll-urile sunt pline, în toate firmele de confecții, tricotaje, textile stă om lângă om. La mare vedem ce este acolo, pe planjă. Dar, în schimb, fotbalul, sau sportul, în general, a ajuns să fie oaia neagră a țării. Nu se poate așa ceva. Adică putem să facem antrenament în zece, dar nu putem juca în 11. Avem stadioane de zeci de mii de locuri, dar nu putem să stăm unul la cinci locuri, dar la mare se poate sta pe cinci metri pătrați 15 inși. Nu se poate. Trebuie ca Guvernul, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății să ia niște hotărâri în care să înceapă cu relaxări, să ne lase să jucăm”, a spus, pe un ton aspru, Florin Spînu, pentru Liga2.ro.

Spitalul orășenesc Cernavodă achiziționează un sistem de alarmă conform analizei de risc.(DOCUMENT)

DOCUMENT:

Proiectare - instalare sistem de alarma conform analizei de risc
 Detalii
-------------------
● Organizator: SPITALUL ORASENESC CERNAVODA
● Localizare: Romania (Constanta)
● Tip anunt: Anunt publicitate
● Sursa: S.E.A.P.
● Data licitatie: 26-06-2020
● Termen limita: 26-06-2020
● Data aparitiei: 22-06-2020

 Domenii
-------------------
● Sisteme de detectare a incendiilor (CPV: 31625100)
Anunt Publicitate [ADV1153987]
Autoritate Contractanta:
SPITALUL ORASENESC CERNAVODA
CIF: 4304754
Adresa: Strada GHEORGHE DOJA, Nr. 1A, Constanta, Cernavoda, Romania, 905200
Email: spitalcvachizit@yahoo.com
Telefon: +40 0241236460
Fax: +40 0241237812
Punct(e) de contact: Neamtu Nicoleta
In atentia: EUGENIA ISCRU
Denumire contract:
Proiectare - instalare sistem de alarma conform analizei de risc
Tip anunt: Cumparari directe
Tip contract: Lucrari
Cod si denumire CPV:
31625100-4 - Sisteme de detectare a incendiilor (Rev.2)
Valoare estimata: 42016.81 RON
Data limita depunere oferta: 26.06.2020 12:00
Descriere contract:
Contract de executie proiect si punere in functiune sistem de alarma .
Conditii referitoare la contract:
Durata de executie este de 14 zile calendaristice.
Conditii de participare:
Doritorii trebuie sa depuna oferta tehnica si financiara conform caiet de sarcini atasat.
Criterii de atribuire:
Pretul cel mai scazut.
Informatii suplimentare:
Informatii suplimentare se pot obtine la telefon prin Cocor Laura.

DISPOZIȚII LEGALE NOI PRIVIND RELUAREA COMPETIȚIILOR DE FOTBAL !

DISPOZIȚII LEGALE NOI PRIVIND RELUAREA COMPETIȚIILOR DE FOTBAL !

ANEXA nr. 1: REGULAMENT privind condiţiile necesar a fi respectate de către sportivii profesionişti, sportivii de performanţă şi/sau legitimaţi în vederea reluării competiţiilor sportive organizate în aer liber
A)Principii generale
I.Scop
Prezentul regulament stabileşte criteriile care trebuie îndeplinite de către structurile sportive pentru reluarea competiţiilor în cazul sporturilor practicate în aer liber şi diminuarea riscului de infecţie COVID-19.
Aplicarea corectă a acestor măsuri contribuie la diminuarea riscului de infecţie COVID-19, dar nu garantează eliminarea acestuia în contextul pandemiei.
Structurile sportive care organizează competiţii îşi pot modifica normele şi regulamentele specifice ramurii de sport pentru a se adapta la situaţia creată de criză, cu condiţia ca acestea să nu vină în contradicţie cu normele legale în vigoare.
Structurile sportive îşi reiau activitatea competiţională cu informarea prealabilă a Ministerului Tineretului şi Sportului.
II.Descrierea simptomelor şi măsurilor generale privind COVID-19
Toţi membrii personalului trebuie să fie informaţi şi atenţi în ceea ce priveşte apariţia simptomelor COVID-19. Informaţiile generale despre COVID-19 şi simptomele acestei boli pot fi găsite pe site-urile autorităţilor de sănătate publică (Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică).
Simptomele includ:
- cele mai comune sunt următoarele: febră, dificultate în respiraţie (creşterea frecvenţei respiratorii), tuse, durere în gât, stare de oboseală, dureri musculare etc.;
- rare: dureri de cap, greaţă, diaree.
Măsuri generale de prevenţie pentru a limita răspândirea COVID-19:
- spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun timp de 20 de secunde sau folosirea unui dezinfectant pentru mâini, pe bază de alcool;
- acoperirea gurii şi nasului în caz de tuse sau strănut cu plica cotului sau cu o batistă de hârtie şi aruncarea imediată a batistei urmată de igienizarea mâinilor;
- evitarea atingerii feţei, ochilor, gurii, nasului cu mâinile neigienizate;
- folosirea pentru dezinfecţie doar a produselor avizate de Ministerul Sănătăţii pentru scopul şi nevoia identificate;
- dezinfectarea riguroasă a tuturor materialelor şi echipamentelor sportive după fiecare utilizare;
- dotarea cu dispensere cu dezinfectant pentru tegumente în toate locaţiile unde se organizează competiţii sportive.
B)Măsuri aplicabile sporturilor individuale în aer liber
I.Măsuri cu caracter general:
- Reluarea competiţiei în cazul sporturilor individuale practicate în aer liber nu se poate face înainte ca sportivii să treacă prin perioada de antrenament necesară pentru acomodarea lor la regimul de efort şi pentru prevenirea accidentărilor grave în timpul competiţiei.
- Fiecare structură sportivă implicată în organizarea sau desfăşurarea unei competiţii sportive va asigura o persoană de contact responsabilă cu organizarea şi coordonarea aplicării protocoalelor stabilite.
- Vor participa la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor doar persoanele a căror prezenţă este absolut necesară, pentru a limita pe cât posibil numărul celor care sunt expuşi unui potenţial risc de infectare.
- Medicul structurii sportive organizatoare va fi implicat în asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe parcursul întregii competiţii sportive.
II.Măsuri pentru organizatorii evenimentului sportiv:
II1. În pregătirea evenimentului:
- asigurarea echipamentului de protecţie (mască, mănuşi) pentru întreg personalul implicat în organizarea competiţiei;
- asigurarea măsurilor de igienizare a mâinilor cu dezinfectante pe bază de alcool la intrarea în spaţiul destinat evenimentului pentru toţi participanţii;
- atenţionarea în toate spaţiile folosite de competitori (inclusiv vestiare, dacă utilizarea acestora va fi permisă conform legislaţiei în vigoare la momentul respectiv) prin anunţuri scrise/postere informative plasate la loc vizibil privind regulile de igienă a mâinilor şi igiena respiratorie, practicarea responsabilităţii sociale prin distanţarea socială şi monitorizarea propriei stări de sănătate;
- la locul organizării evenimentului sportiv, personalul medical va efectua termometrizarea digitală a persoanelor implicate în desfăşurarea competiţiei (sportivi, arbitri, antrenori, voluntari etc.). În cazul înregistrării unei temperaturi peste 37,3°C, aceasta se va raporta către medicul coordonator al competiţiei respective în vederea izolării cazului suspect, cu anunţarea imediată a autorităţilor competente;
- dotarea cu echipament de protecţie (mănuşi, halate, măşti) a personalului medical angajat, a personalului de curăţenie, a personalului care manipulează articole sportive,
prosoape etc. (în cazul în care nu se pot folosi articole de unică folosinţă), a personalului de securitate şi pază etc.;
- asigurarea igienizării periodice a elementelor folosite de mai multe persoane (de exemplu, mânerele uşilor, balustradele, recepţia, podelele etc.) cu substanţe biocide avizate în acest scop;
- amplasarea în vestibulul grupului sanitar a dispenserelor cu săpun, a dispenserelor cu soluţii dezinfectante, precum şi a prosoapelor igienice de unică folosinţă (din hârtie);
- pentru uscarea mâinilor, se vor folosi şerveţele de hârtie;
- dezinfecţia periodică a grupurilor sanitare cu substanţe biocide avizate.
II2. În timpul evenimentului:
- interzicerea accesului spectatorilor la competiţii pe perioada epidemiei de COVID-19;
- toţi participanţii (sportivi, antrenori, arbitri, organizatori, voluntari, reprezentanţi ai presei etc.) vor fi supuşi unui triaj epidemiologic şi vor fi trecuţi pe o listă nominală, pentru a facilita o eventuală anchetă epidemiologică;
- asigurarea serviciului de prim ajutor şi a altor servicii medicale, inclusiv triajul epidemiologic al competitorilor efectuat de către personal calificat;
- asigurarea a câte unei sticle cu apă potabilă, precum şi a unui set individual de protecţie pentru fiecare sportiv în parte, care să cuprindă măşti medicale, batiste de unică folosinţă, şerveţele pentru igiena mâinilor impregnate cu alcool, gel dezinfectant, pahar de unică folosinţă etc.;
- asigurarea îndepărtării hainelor purtate de către participanţi prin depozitarea lor în saci biodegradabili amplasaţi în coşuri marcate vizibil cu inscripţia "obiecte pentru dezinfecţie";
- organizatorii se vor asigura că pentru toţi participanţii sunt create condiţiile pentru a putea respecta distanţa socială de 1,5 metri de fiecare dată când nu sunt folosite echipamente de protecţie care limitează posibilitatea răspândirii virusurilor.
III.Măsuri pentru participanţii la eveniment
III1. Înainte de eveniment
Toţi participanţii (sportivi, voluntari, oficiali etc.) trebuie să îşi monitorizeze starea de sănătate şi să respecte cu stricteţe măsurile de bază pentru protejarea împotriva COVID-19, cum ar fi igiena mâinilor, distanţarea socială, evitarea atingerii ochilor, nasului şi a gurii, respectarea igienei respiratorii şi respectarea recomandărilor de a rămâne acasă şi de a solicita asistenţă medicală, dacă există simptome specifice bolii.
Sosirea participanţilor în locaţia unde va avea loc competiţia sportivă se va face astfel:
- Transportul interurban către locaţia unde va avea loc competiţia sportivă se va face cu autobuze/microbuze proprii sau rezervate în acest scop şi folosite exclusiv pentru participanţi sau cu maşina individuală. Se vor respecta reglementările Ordinului ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor şi al ministrului sănătăţii nr. 984/829/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul virus SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în condiţii de siguranţă sanitară în domeniul transporturilor, pe perioada stării de alertă (anexa nr. 2 - Măsuri şi reguli care se impun a fi implementate în domeniul transportului rutier de persoane, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19).
- Pentru transportul intraurban este recomandată sosirea individuală a participanţilor cu maşina personală sau cu autocarul/microbuzul închiriat în regim de uz exclusiv.
- Este recomandat ca participanţii să ajungă la momente diferite la locul de desfăşurare a competiţiei, pentru a evita aglomerarea de persoane în anumite puncte. În funcţie de infrastructura locaţiei este recomandat să fie folosite căi diferite către punctul de desfăşurare a competiţiei.
- În cazul în care participanţii la competiţie sunt obligaţi să călătorească în afara localităţii unde locuiesc, cazarea lor se va face respectând Ordinul ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului sănătăţii nr. 1.731/832/2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în condiţii de siguranţă sanitară în domeniul economiei, pe durata stării de alertă (anexa nr. 3 - Recomandări privind funcţionarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare).
III2. În timpul derulării şi după derularea evenimentului
- Participanţii trebuie să păstreze distanţa socială de minimum 2 m între persoane sau cel puţin 7 mp pentru o persoană de fiecare dată când nu sunt folosite echipamente de protecţie care limitează posibilitatea răspândirii virusurilor.
- Participanţii trebuie să respecte regulile de igienă (de exemplu, folosirea unei batiste de unică folosinţă, în caz de tuse sau strănut, evitarea schimbului de echipament sportiv, săpun, sticle cu apă şi alte articole personale între competitori, interzicerea folosirii duşului sau a saunei, evitarea contactului fizic - strângeri de mână, îmbrăţişări la sfârşitul evenimentului).
III3. Măsuri care trebuie respectate de reprezentanţii presei
- Toţi reprezentanţii presei care asistă la competiţie trebuie să declare că sunt de acord să respecte normele de igienă, să se supună examenelor medicale şi să respecte distanţa socială de cel puţin 2 metri.
- Conferinţele de presă se pot organiza exclusiv on-line. Declaraţiile de presă vor fi oferite reporterilor doar individual, păstrând distanţa de siguranţă.
- Acolo unde nu este posibilă reducerea aglomerării camerelor de luat vederi în alt fel, organizatorul competiţiei va instala pereţi despărţitori din plexiglas.
IV.Proceduri în eventualitatea depistării unui caz suspect de COVID-19
Se va amenaja în toate locaţiile unde se desfăşoară competiţii sportive un spaţiu de izolare pentru cel puţin o persoană cu simptomatologie COVID-19, care să fie bine ventilat, să nu comunice cu alte incinte sau spaţii definite; utilitatea este aceea de a izola de persoanele prezente la competiţie orice persoană care prezintă simptome până la un consult de specialitate/testare/evacuare. Se anunţă imediat eventualul caz suspect către personalul medical aflat la locul competiţiei şi se informează obligatoriu direcţia de sănătate publică locală şi serviciul de urgenţe 112. Această încăpere este folosită doar pentru o astfel de situaţie.
V.Proceduri în eventualitatea apariţiei unui focar de infecţie pe perioada competiţiei
Organizatorii competiţiei vor întrerupe competiţia în cazul în care se descoperă un caz/cumul de cazuri de infecţie, până la finalizarea anchetei epidemiologice.
C)Măsuri aplicabile sporturilor de echipă în aer liber
Reluarea competiţiei în cazul sporturilor de echipă practicate în aer liber se poate face numai după ce sportivii trec prin perioada de antrenament necesară pentru acomodarea sportivilor la regimul de efort şi pentru prevenirea accidentărilor grave în timpul competiţiei.
De asemenea, la reluarea competiţiei trebuie avute în vedere şi următoarele aspecte:
- situaţia epidemică generală din ţară;
- îndeplinirea de către toate cluburile care doresc să participe la competiţie a condiţiilor descrise în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii nr. 583/842/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile necesar a fi respectate în vederea reluării antrenamentelor sportive în cantonamente, precum şi a Regulamentului privind condiţiile necesar a fi respectate în vederea reluării antrenamentelor în cazul sporturilor individuale care se practică în aer liber;
- prin derogare de la prevederile stipulate în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii nr. 583/842/2020, structurile sportive pot desfăşura activitatea de pregătire sportivă şi pot participa la competiţii fără a fi necesară continuarea măsurii de cantonament închis, pe baza asumării răspunderii, în condiţiile legii, în cazul apariţiei unei
infectări cu virusul SARS-CoV-2 în rândul propriilor sportivi şi staff tehnic. În cazul în care structura sportivă îşi asumă decizia de a renunţa la cantonamentul în regim închis, aceasta întocmeşte proceduri proprii, specifice ramurii sportive, care să stabilească măsuri pentru protejarea sănătăţii participanţilor la activitatea sportivă, în condiţiile legii;
- în cazul în care se produce infectarea cu SARS-CoV-2 a unui participant la activitatea de pregătire sportivă sau la competiţie, se aplică toate normele legale în vigoare cu privire la izolarea suspecţilor şi contacţilor acestora, procedurile de anchetă epidemiologică şi măsurile legale dispuse de organele abilitate.
I.Calendarul de testare
Testarea jucătorilor, a staffului tehnic, staffului medical şi a personalului de suport implicat în activitatea echipei (prezent în cantonament şi la meciuri) se va face după cum urmează:
- T3 - cu 2/3 zile înainte de primul meci - RT-PCR (opţional, se poate face şi test serologic pentru IgM şi IgG COVID-19);
- T4, T5, T6...din 14 în 14 zile - RT-PCR.
Testarea arbitrilor se face după cum urmează:
- T0 - cu 2/3 zile înainte de vizita medicală obligatorie - RT-PCR (opţional, se poate face şi test serologic pentru IgM şi IgG COVID-19) - valabil pentru toţi arbitrii ce vor putea fi delegaţi la meciurile restante din acest sezon;
- T1, T2, T3...din 14 în 14 zile - RT-PCR;
- se vor testa toţi arbitrii care pot fi delegaţi în acel interval de timp.
Testarea RT-PCR a delegatului de joc se va face cu 2 zile înainte de cea a jocului.
Testarea ofiţerilor de control doping delegaţi pentru meciuri se va face cu 2 sau 3 zile înainte de meci, folosind metoda RTPCR.
Dacă, în orice moment, una dintre persoanele menţionate dezvoltă simptome COVID-19, aceasta se izolează şi se testează RT-PCR.
II.Organizarea meciurilor
II1. Delimitarea zonelor unui stadion/teren de joc
Zona 1: zona interioară a stadionului/terenului de joc. Aceasta cuprinde următoarele sectoare:
- terenul de joc;
- marginea terenului de joc, între linia de margine/poartă şi tribune, inclusiv suprafaţa tehnică;
- tunelul de acces;
- zona vestiarelor jucătorilor/arbitrilor, camera delegaţilor de joc, cabinet testare anti-doping.
Zona 2: zona tribunelor. Aceasta cuprinde sectoarele de tribune, scările de acces, inclusiv spaţiile administrative pentru:
- transmisiunea TV a jocului;
- zonele specifice media;
- camerele/punctul de comandă şi control.
Zona 3: zona exterioară. Aceasta include:
- locul de parcare pentru carele de transmisie TV ale deţinătorului de drepturi;
- zona imediat exterioară a stadionului/terenului de joc.
II2. Limitarea numărului de persoane care au acces în fiecare zonă, în funcţie de rolurile pe care le au de îndeplinit:
- zona 1: maximum 80 de persoane;
- zona 2: maximum 85 de persoane;
- zona 3: maximum 60 de persoane.
Numărul persoanelor care îndeplinesc fiecare funcţie esenţială în parte va fi stabilit de organizatorul competiţiei prin norme, cu încadrarea în numărul maxim de persoane prevăzut în prezentul regulament.
II3. Proceduri de siguranţă pentru fiecare zonă
Persoanele implicate în organizarea meciului la stadion/teren de joc (inclusiv presa) vor trece prin filtru epidemiologic (chestionar stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii, termometrizare) înainte de a pătrunde pe stadion/terenul de joc. Sunt exceptate delegaţiile celor două echipe (jucători, staff tehnic), dat fiind că acestea se află în programul de pregătire în regim de carantină şi se supun calendarului de testare descris la pct. II.
Acest triaj va fi realizat de echipajul medical prezent la stadion/terenul de joc pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă. Persoanele care nu întrunesc criteriile triajului epidemiologic nu au acces pe stadion/terenul de joc.
Triajul se aplică zonelor 1 şi 2. Persoanele din zona 3 vor respecta recomandările generale de prevenţie aplicabile la nivel naţional (distanţare socială, igiena mâinilor, igiena respiratorie).
III.Proceduri în pregătirea şi desfăşurarea meciului
III1. Igiena pe stadion/terenul de joc
Înainte ca delegaţiile echipelor să ajungă la stadion/terenul de joc va fi făcută dezinfectarea încăperilor şi spaţiilor comune. De asemenea se va asigura de către organizator ventilarea zonelor închise, fără recircularea aerului. Vestiarele celor două echipe şi al arbitrilor vor fi sigilate după igienizare până la sosirea acestora. Triajul epidemiologic va fi efectuat de cadre medicale. Personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfectarea încăperilor şi spaţiilor comune, precum şi cel implicat în mentenanţa stadionului/terenului de joc şi a terenului de joc vor efectua triajul epidemiologic la venirea echipajului medical. Totodată, se va limita la maximum timpul petrecut în spaţiile închise de la stadion/terenul de joc.
Vor fi disponibile recipiente sau vor fi instalate aparate cu soluţie dezinfectantă pentru mâini în autocarele echipelor, vestiare şi pe tunelul de acces către terenul de joc.

Primele măsuri active adoptate de Guvern: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate, 29 mai 2020

 

Comunicat de presă

Primele măsuri active adoptate de Guvern: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate

Guvernul a aprobat o serie de măsuri active destinate angajaților și angajatorilor în vederea susținerii acestora pentru reluarea raporturilor de muncă.

Astfel, Executivul a stabilit că angajații care au beneficiat de șomaj tehnic în contextul pandemiei de SARS-COV-2 și cărora le sunt menținute raporturile de muncă ulterior reluării activității de către angajatori, beneficiază, pentru o perioadă de trei luni, prin intermediul angajatorului, de plata a 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligația de a menţine raporturile de muncă ale salariaților până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri și a situației în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului. Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă.

De prevederile noului act normativ beneficiază și persoanele care au convenții individuale de muncă încheiate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Angajatorii care au mai multe obiecte de activitate, dintre care cel puțin unul se află sub incidența restricțiilor stabilite de autoritățile competente, pot opta fie pentru aplicarea măsurii de susținere a salariilor, fie pentru continuarea plății șomajului tehnic de la data de 1 iunie 2020, până la ridicarea acestor restricții.

Pentru decontarea de la bugetul asigurărilor pentru șomaj a cotei de 41,5% din salariu, angajatorii suportă contravaloarea salariilor angajaților care beneficiază de măsură și ulterior, după data de 25 a lunii următoare, depun, prin mijloace electronice, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, o cerere însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care beneficiază de sprijin. Modelul documentelor va fi aprobat prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență aprobate.

Decontarea sumelor acordate se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor, prin virament în conturile deschise de angajatori la băncile comerciale, și numai după verificarea îndeplinirii obligațiilor declarative și de plată aferente salariilor pentru care se suportă cota de 41,5%.

Executivul a mai decis, de asemenea, să stimuleze încadrarea în muncă a persoanelor în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgență sau de alertă și care sunt înregistrați ca şomeri în evidenţa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.   

Guvernul a mai decis că de aceeași facilitate vor beneficia și angajatorii care încadrează în muncă, până la sfârșitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, tineri cu vârsta între 16 și 29 de ani. 

Măsura de sprijin menționată se aplică, în aceleași condiții, și în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menționate vor fi obligați să mențină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.

Angajatorii care încetează raporturile de muncă ale salariaților, anterior perioadelor pentru care sunt obligaţi să le mențină, vor restitui agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în totalitate, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă.

Banii se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, la cererea angajatorilor, depusă, prin mijloace electronice, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora aceștia au sediul social. Procedura de acordare a sumelor se stabilește prin ordin al președintelui ANOFM.

Cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se vor acoperi din fonduri europene, în limita sumelor alocate și în conformitate cu prevederile și regulile aplicabile de acordare a finanțării, prin Ministerul Fondurilor Europene.

Angajații din instituţii şi autorităţi publice și salariații din companiile care la data solicitării acestor sume se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora din alte motive decât cele generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, nu vor beneficia de măsurile de sprijin aprobate.

Actul normativ aprobat de Guvern mai stabilește că pentru domeniile de activitate în care se menţin restricţii pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, acordarea indemnizaţiilor de șomaj tehnic se prelungeşte de la data de 1 iunie 2020, fără întrerupere, până la ridicarea restricțiilor.

Prin adoptarea acestor măsuri de sprijin, Guvernul are în vedere consolidarea pieței muncii, concomitent cu prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național și asigurarea unei surse de venit salariaților, contribuind astfel la reducerea efectelor sociale negative determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

În cele două luni de stare de urgență, măsurile adoptate în beneficiul angajaților și angajatorilor au avut un impact direct asupra a 1.118.865 angajați care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic, acordată la solicitarea a 129.149 de angajatori.

Serviciul Comunicare, Mass-Media și Relații cu Publicul

Mai pe larg ce permite Hotărârea CNSU-nr. 26 din 28.05.2020 începând cu 1 iunie

 HOTĂRÂRE nr. 26 din 28.05.2020 privind propunerea de modificare / completare / relaxare a măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 dispuse pe durata stării de alertă  


Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta 

                                      HOTĂRÂRE:


Art.1 (1) Începând cu data de 1 iunie se permite organizarea și desfăşurarea competițiilor sportive în aer liber, fără spectatori, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

         (2) Începând cu data de 1 iunie se permite organizarea și desfășurarea în bazine acoperite sau aflate în aer liber, a activităților de pregătire fizică a sportivilor profesioniști și a competițiilor sportive, fără participarea spectatorilor, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020. 

        (3) Începând cu data de 1 iunie se permite desfășurarea, de către sportivii profesioniști, a activităților de pregătire fizică în spații închise, cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minim 7 mp/persoană și cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 43 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

        (4) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (3) nu se aplică activităților de pregătire și competițiilor sportive din domeniul sporturilor de contact.

Art. 2 Începând cu data de 1 iunie, este permisă organizarea și desfășurarea spectacolelor, concertelor, altor evenimente culturale în aer liber, precum şi a festivalurilor publice şi private, cu participarea a cel mult 500 de spectatori cu locuri pe scaune aflate la distanță de minimum 2 metri, unul față de celălalt, purtarea măștii de protecție și respectarea condiţiilor stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi ministrului sănătăţii, emis în temeiul art. 44 şi al art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

Art. 3 Începând cu data de 1 iunie, se ridică restricțiile/interdicțiile privind deplasarea persoanelor în afara localităţii/zonei metropolitane.

Art. 4 Începând cu data de 1 iunie, se reia transportul feroviar internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România, cu respectarea condiţiilor stabilite potrivit art. 32,34 și 37 din Legea nr. 55/2020.

Art. 5 Începând cu data de 1 iunie, se reia transportul rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport din și către România, cu respectarea condiţiilor stabilite potrivit art. 32, 35 și 37 din Legea nr. 55/2020.

Art. 6 Începând cu data de 1 iunie, se permite prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri și președintelui Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

Art. 7 Începând cu data de 1 iunie, accesul persoanelor pe plaje se realizează doar cu asigurarea obligatorie de șezlonguri pentru fiecare dintre persoanele prezente, asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între șezlongurile care sunt utilizate de persoane din familii diferite și cu respectarea normelor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, ministrului sănătăţii și ministrului mediului,apelor și pădurilor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

Art. 8 Începând cu data de 1 iunie, se permite organizarea de spectacole de tip drive-in, ocupanții unei mașini fiind membri aceleiași familii, măsurile de protecţie sanitară fiind stabilite prin ordin comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.

Art. 9 Prezenta Hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora